Tipuri de victime ale fenomenului de bullying

Microuniversul școlar ne-a presărat dintotdeauna cariera de elev cu pietre de încercare: tabla înmulțirii, colegul care te trage mereu de codițe, întârzierile care-ți atrag privirea nemulțumită a doamnei etc. Asta nu-i nici pe departe atât de rău cum sună pentru că astfel copiii se călesc să înfrunte viața. De prea multe ori se uită că omul devine mai puternic cu fiecare obstacol depășit. Ce te faci însă când întâlnești ditamai muntele? Hai să vorbim puțin despre bullying și despre tipurile de victime ale fenomenului de bullying!

La ce trebuie să ne gândim când vine vorba despre bullying

Bullying-ul atrage tot mai mult atenția prin amploarea sa accelerată și consecințele sale cu risc crescut. Scurt și cuprinzător, acest termen denumește un comportament consecvent de umilire a unei persoane. Vorbim aici despre porecle și cuvinte ofensatoare, de distrugerea unor lucruri personale, forțarea victimei la unele acțiuni nedorite, excluderea dintr-un grup, bobârnace, îmbrânceli sau chiar atacuri fizice în toată regula.

Trebuie neapărat menționat faptul că agresorul este perfect conștient de ceea ce face, victimele sunt alese în mod calculat și chinuite cu perseverență. Din păcate, fenomenul este destul de răspândit și în România. Un studiu al Fundației „Salvați copiii” din 2016, precizează că 30% din elevi sunt amenințați cu lovirea, 70% au afirmat că au asistat la situații de hărțuire în clasă sau în grupul de prieteni. Detalii aici.

Tipuri de victime ale fenomenului de bullying

Persoanele hărțuite nu se fac în niciun fel vinovate de atenția nedorită a agresorului. Cu toate acestea, oricine poate deveni o țintă doar pentru că este la îndemână, se remarcă într-un anumit fel sau este perceput ca fiind ușor de terorizat. Se pare însă că există tipuri predilecte de victime ale fenomenului de bullying.

1. Cei care se află în centrul atenției

Sunt elevii care reușesc acolo unde cei mulți doar visează: câștigarea campionatului de șah, a crosului de 1 Martie sau primirea unui rol râvnit de majoritatea. Atenția pozitivă de care se bucură acești copii din partea colegilor și profesorilor atrage nemulțumirea agresorului. Prin urmare, ei sunt intimidați pentru că îi pun în umbră pe agresori, le induc involuntar un sentiment de inferioritate.

2. Cei studioși

În această categorie sunt incluși elevii care învață pentru că pot, dar mai ales pentru că le place. Succesele școlare pe care le înregistrează par de neatins: teme ingenios rezolvate, fise care le pică instantaneu, sarcini finalizate cu măiestrie, proiecte demne de toată admirația. Toate acestea trezesc invidii, frustrări.

3. Cei vulnerabili

Ei sunt remarcați de agresor pentru că nu ripostează mai deloc și alimentează în acest fel poziția de putere a agresorului. Vorbim aici despre copiii introvertiți (=cei care își manifestă mai puțin trăirile, având o viață interioară intensă), anxioși (=cu un sentiment permanent de neliniște), cei supuși, depresivi, cu stima de sine scăzută.

4. Cei care n-au prieteni sau au foarte puțini

Motivul principal pentru care devin victime ale fenomenului de bullying este faptul că nu are cine să le sară în ajutor. Sunt copii care preferă să fie singuri sau sunt respinși de colegi. Unii preferă să-și mănânce singuri gustarea din pauza mare într-un cotlon al școlii. Alții își pierd timpul aruncând cu pietre în bălți pentru că n-au fost invitați la petrecerea la care merge toată clasa.

Dacă copilul are cel puțin un prieten, cresc șansele de a evita bullying-ul. Este motivul pentru care părinții și profesorii trebuie să-i sprijine să închege și să consolideze prietenii.

5. Cei populari

Acești copii sunt hărțuiți pentru că sunt o amenințare pentru statutul social al agresorului. Când bătăușul dorește să-și amplifice gradul de popularitate apelează la porecle răutăcioase, lansarea unor zvonuri pline de insinuări sau chiar atacuri online. Scopul agresorului este acela de a-i face pe acești copii mai puțin plăcuți celorlați.

6. Cei cu trăsături fizice distincte

Agresorul se simte bine râzând de alții în fața unui public cât mai numeros. Orice îi poate atrage atenția: o siluetă bondoacă, un ten cu acnee, un nas borcănat, niște urechi clăpăuge etc. Victima experimentează situații dureroase, cu urmări directe asupra stimei de sine.

7. Cei cu nevoi speciale sau alte afecțiuni

Agresorul glumește fără remușcări pe seama copiilor cu autism, sindromul Down, dislexici, cu deficit de atenție, cu alergii alimentare, astm etc. Dacă elevii se manifestă critic, în mod colectiv, în legătură cu această grosolană lipsă de înțelegere, apare posibilitatea ca agresorul să o evite în viitor.

8. Cei diferiți din motive religioase, rasiale, culturale sau de orientare sexuală

Orice îi diferențiază pe unii elevi de ceilalți îi poate transforma într-o țintă a agresiunii. Lipsa toleranței poate aprinde vâlvătăi de nestăpânit.

Remarci finale

Sunt necesare mai multe eforturi din partea familiei și școlii pentru a diminua bullying-ul. Psihoterapeuții afirmă că violența domestică apare cu insistență atât în viața celor care fac bullying, cât și în viața celor care îi devin victime. De altfel, violența este mijloc de divertisment uzual în programele difuzate de televiziunile comerciale, dar și un ingredient implicit al unei societăți fără instituții solide, credibile.

La rândul lor, reprezentanții Ministerului Educației susțin că tema violenței este abordată deslușit la Psihologie, Logică, Filosofie, Sociologie ș.a.m.d. Într-o curriculă axată pe teorie și cu câte un psiholog școlar la 1300 de elevi (detalii aici), fenomenul se amplifică nestânjenit.

Numai bine!

sursă: https://www.verywellfamily.com/reasons-why-kids-are-bullied-460777

, , ,

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *