Cum pot clădi părinții stima de sine a copilului

Despre stima de sine se vorbește mult în ultimul timp, și nu întâmplător. Părinții sunt din ce în ce mai interesați să favorizeze stima de sine a copilului pentru că astfel pun serios umărul la reușita sa în viață. Dar ce înseamnă, mai exact, stima de sine?

Stima de sine- definiție

Stima de sine este sentimentul care arată cât de confortabil se simte copilul în propria sa piele, cum se vede pe sine însuși, câtă încredere are în propriile comportamente și abilități. Practic, este acea forță interioară care te ajută să reușești, să depășești greutăți și eșecuri având credință în resursele proprii.

Performanța se obține numai cu încredere în sine, și nu vorbesc aici neapărat despre medalii olimpice. Performanță înseamnă depășirea oricărui obstacol: admiterea la o școală foarte apreciată, prepararea unei prăjituri gustoase, prima înnodare a șireturilor sau folosirea corectă a furculiței (depinde de vârstă, bineînțeles!). Iată de ce părinții preocupați de binele copilului lor trebuie să acorde atenția cuvenită încrederii în sine.

Sunt cel mai bun”, am spus acest lucru chiar înainte să ştiu că sunt. – Muhammad Ali

Cum se manifestă stima de sine a copilului

Dacă observi comportamentul copilului și vrei să constați în ce măsură dispune de încredere în sine, ai aici un set de criterii care te ajută:

  • este optimist în legătură cu șansele sale de a face față provocărilor;
  • este mândru de realizările sale;
  • este sociabil;
  • gândește pozitiv despre sine;
  • eșecurile nu îl doboară.

Care este rolul părinților

Rolul părinților în construirea stimei de sine a copilului este crucial. În primul rând pentru că ei oferă un model. Gesturile și cuvintele lor au ecouri, adesea nebănuite de adulți, în mintea și spiritul copilului. De pildă, dacă mama și tata se bucură de prezența musafirilor, folosesc un ton prietenos, au o atitudine amabilă și se simt în largul lor într-un cerc mai larg , micuțul află ce trebuie să facă pentru a fi o gazdă bună, dar mai ales cum să interacționeze cu cei din jur. Fii încredințat, prietene, copilul tău îți descifrează incredibil comportamentul, la nivel intuitiv!

Apoi, legătura afectivă dintre părinte și copil, cât și prezența constantă în viața copilului oferă privilegiul de a influența semnificativ stima de sine a copilului. Cuvintele care-i sunt adresate și modul în care este tratat modelează cu o forță copleșitoare percepția despre propria sa persoană. Exemplu: dacă-i spui că nu e în stare de nimic pentru că n-a luat premiul I la concursul de șah, copilul învață că nu are rost să muncească în continuare pentru că oricum nu va realiza mai mult. Colac peste pupăză, îi sădești și sâmburele neîncrederii în forțele sale. Extrem de distructiv!

Ce poate face părintele pentru a cultiva stima de sine a copilului:

1. să ofere iubire necondiționată;

Adică cel mic are nevoie să știe că este iubit nu numai când ia un 10 la algebră sau recită poezia de Crăciun fără nicio greșeală. Stima de sine a copilului se poate construi sau consolida numai atunci când se știe iubit și acceptat așa cum este, cu bune și mai puțin bune.

  • arată-i dragoste în cât mai multe feluri: îmbrățișări sau ciufulitul de păr, cititul poveștilor înainte de culcare, atenție și răbdare de câte ori este nevoie, mese servite în familie, într-o atmosferă destinsă etc;
  • să vă distrați împreună de câte ori aveți ocazia: jocuri, vizite în parcul de distracții sau plimbări cu bicicleta, nu contează, orice este posibil;
  • să-i vorbești întotdeauna prietenos. Se întâmplă să fii uneori iritat la culme, atenție, nu dărâma tot ce-ai realizat până acum adresându-i vorbe aspre, disprețuitoare! Alege-ți cuvintele cu atenție și nu spune lucruri pe care să le regreți mai târziu!;
  • când vrea să-ți vorbească, acordă-i atenție. Demonstrează-i că-ți pasă de ce simte sau are nevoie. Lasă telefonul, televizorul sau tablele și îndreaptă-te cu toată ființa ta spre el. Dacă nu e posibil să-i oferi atenție imediat, asigură-l că veți sta de vorbă de cum dispare situația urgentă;
  • străduiește-te să fii un model bun pentru el. Dacă tu nu-ți duci sarcinile până la capăt, nu aștepta de la el s-o facă. Dacă tu nu citești, nu te aștepta să-l vezi pe el devorând volumele din bibliotecă.

2. să-i asiste în efortul de a-și câștiga independență;

Evident, independența se câștigă în mod gradat, de-a lungul anilor. Amintește-ți că orice mic pas făcut în această direcție este un pas spre reușita în viață.

  • ajută copilul să învețe lucruri noi, adecvate vârstei. Demonstrează, explică, încurajează-l când greșește, dă-i prilejul să se simtă mândru atunci când reușește;
  • dă-i responsabilități: să strângă masa, să hrănească animalele, să măture în curte etc. Îndatoririle duse la capăt aduc un nemaipomenit sentiment de împlinire, de utilitate;
  • explorați împreună noi aspecte ale maturizării. Pe măsură ce crește se va descurca singur în mai multe situații. Lasă-l să-și pregătească singur ghiozdanul pentru ziua următoare sau să-și ajute frații mai mici. Dă-i voie să-și decoreze camera după bunul plac.

3. să aplice câteva sfaturi eficace;

  • cere-i părerea și află ce simte în legătură cu diverse lucruri: filmul pe care l-a urmărit, jocul său cel nou, ce-i place să faceți împreună etc. Îl înveți astfel că gândurile lui contează;
  • învață-l că nu este centrul universului. Arată-i cum să fie generos, politicos, atent cu cei din jur, recunoscător pentru ceea ce are. Este necesar pentru o sănătoasă stimă de sine care să nu pună la pământ stima de sine a celorlalți, dar și prețuirea celorlalți poate ajuta încrederea în sine;
  • nu insista cu realizările tale școlare. Părinții sunt tentați să-și idealizeze performanțele lor de elevi și să pretindă de la copii lucruri pe care ei înșiși nu le-au făcut;
  • alege pentru el treburi clar definite în timp astfel încât el să știe exact când a început și când a finalizat treaba respectivă. Dacă este nevoie, stabilește-i un program de lucru sau obiective mai mici pe care să le îndeplinească. Dacă are de citit un roman, stabilește să citească câte un capitol în fiecare zi. Sunt obiective mai ușor de atins care-l ajută să finalizeze sarcina;
  • spune-i povești despre oameni care nu s-au lăsat descurajați de eșecuri. Învață-l să vadă greșelile și ratările ca pe niște profesori care ne ambiționează să fim mai buni.

Crede că poți să o faci și deja ai parcurs jumătate de drum.” – anonim

surse: Zig Ziglar, Putem crește copii buni într-o lume negativă

https://www.verywellfamily.com/ways-to-build-strong-self-esteem-in-your-child-3953464

https://kidshealth.org/en/parents/self-esteem.html

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *