Spor de … relaxare

Spor de … relaxare

    Declarația domnului Tăriceanu

    Luna septembrie e tot mai aproape, iar profesorii se bucură încă de relaxare. Sunt ultimele zile de încărcare a bateriilor pentru aceia care nu sunt deja ocupați până peste cap cu organizarea sesiunii din toamnă a bacalaureatului. Organizare, supraveghere, corectare … merită cei implicați un spor de stres?

    De la înălțimea fotoliului său de parlamentar, domnul Tăriceanu aruncă vorbe fără discernământ dând apă la moară celor care știu puține și vorbesc prea mult. Domnia sa a declarat următoarele  după ce Legea salarizării a fost votată: „În învățământul preuniversitar programul nu e de opt ore pe zi. Dacă pui la cap toate vacanțele, ai patru luni de vacanță pe an. Patru luni de vacanță. Eu nu găsesc justificate unele din aceste majorări. Am văzut, de exemplu, la educație, spor de solicitare neuropsihică.”

    Este de neînțeles cum o persoană educată, un demnitar cu asemenea responsabilități iese la rampă cu vorbe necugetate. Probabil experiența acumulată în calitate de asistent universitar îi oferă  încrederea de a vorbi despre  cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Contextele diferă enorm. Învățământul superior se adresează unor tineri care au trecut examenul de maturitate, au ambiția și capacitatea de a deveni intelectuali. Și în mediul academic, de asemenea,  cadrele didactice au numeroase atribuții  în afara amfiteatrelor.

    Spor de relaxare sau spor de stres?  

     Sistemul învățământului preuniversitar se ocupă de educația tuturor preșcolarilor și elevilor.  Au loc selecții doar la centrele de excelență, liceele cu renume. În rest, educatoarele, învățătorii și profesorii lucrează cu fiecare copil, indiferent de coeficientul de inteligență, de entuziasmul și curiozitatea sa, de capacitatea de a se concentra, de aptitudinile și preocupările sale, de mediul din care provine.

    În pauze, în școli și grădinițe dascălii sunt asurziți de gălăgia copiilor care se fugăresc pe coridoare, se ciocnesc de micuții care aleargă spre toalete, sunt abordați de părinți. O, da, este un aspect puțin cunoscut prin facultăți! Te acostează părinți insistenți, părinți extrem de civilizați, părinți dificili .. auzi întrebări de bun simț sau absurdități. Munca cu părinții este o altă latură solicitantă.

    Vreți să vorbim despre acest spor de solicitare neuropsihică  care vă surprinde atât de mult, domnule Tăriceanu? Vizitați orice școală alegeți și priviți ce face un învățător, de pildă. Priviți de câtă răbdare are nevoie să explice și să demonstreze de nenumărate ori cum se respectă liniatura unui caiet, cum se scrie fiecare literă în parte, cum se citește o poezie, cum se rezolvă probleme etc. Priviți de câtă energie are nevoie ca să capteze atenția micuților, ca să le răspundă la toate întrebările, să-i sprijine la cele mai mărunte sarcini etc. Să vă mai  amintesc că se lucrează și cu copii cu dificultăți de învățare?

    După orele de curs, munca nu s-a terminat. Se concep, se corectează teste, se corectează caiete, se lucrează la planificarea materiei, se pregătesc materialele pentru a doua zi ș.a.m.d. Nu mai insist asupra avalanșei de situații „venite de sus” care trebuie prompt completate, de distribuirea de lapte, cornuri, fructe, comisii metodice, repetiții pentru serbări, documente pentru nenumăratele comisii din școală, ședințe cu părinții, consiliu profesoral ,consiliu de administrație etc

    Vacanțe pentru refacere psihică 

  Experimentez pe propria piele oboseala fizică și psihică ce se acumulează după câteva luni de școală. E o mare diferență să depui efort intelectual în liniștea unui birou sau lucrând cu copii plini de energie, impetuoși. Pentru a ne păstra sănătatea mintală avem nevoie de o perioadă mai lungă de refacere. Tonusul psihic  se reface în timp. În plus, să nu uităm că în vacanța mare unii colegi muncesc în străinătate pentru a-și mai  completa veniturile.

    Credeți că primim spor de relaxare? Nu , chiar și legiuitorul, nu prea generos de altfel cu profesorii, a  știut în ce context lucrează. Ei merită cu prisosință acel spor de solicitare neuropsihică de care aminteați. Sau știți ce, poate renunțați la funcția actuală și vă alăturați nouă dacă o ducem atât de bine!

Leave a Reply

Your email address will not be published.
Required fields are marked *