Idei „mărețe”, efecte dezastruoase

Idei „mărețe”, efecte dezastruoase

    Idei „mărețe” pun piedici educației

    Fost ministru al educației și politician influent, doamna Andronescu readuce în actualitate aplauzele de tristă amintire din epoca socialistă. La aniversarea celor 150 de ani de existență ai Colegiului Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Buzău, doamna în cauză revine în centrul atenției cu idei năstrușnice. Afirmând că  profesorii din școlile cu renume ar trebui plătiți diferențiat, a reușit să „leviteze” pe deasupra asistenței.

    Conform celor declarate ziarului „Adevărul”, ex-ministrul consideră valoroasă această idee. Aplauzele primite de domnia sa la momentul respectiv o certifică, se pare, cu prisosință. Deceniile glorioase din trecut ne-au demonstrat că aplauzele supradimensionează ego-ul și reduc legătura cu realitatea. Și mai grav este faptul că o asemenea ghidușie ar putea avea efecte, și încă unele dezastruoase. Cu viteză supersonică acest concept și-a făcut loc, se pare, și în proiectele de viitor ale ministerului de resort.  Este de speriat să vezi cum ministerul își face un țel din tendința sa de a pune piedici educației.

    Muncă grea peste tot, dar cu blazon pe alocuri

    Dascălii au fost, pe bună dreptate, revoltați. Este ca și cum ai compara rezultatele echipei FC Barcelona cu cele ale lui Gaz Metan Mediaș. Resursele materiale, condițiile de care se bucură fiecare,  talentul jucătorilor, rezultatele, renumele  sunt indicatori care arată discrepanțe uriașe între cele două formații. Dacă ne gândim doar la rezultate am spune că la Mediaș antrenorul stă cu burta la soare. Numai el știe, săracul,  cât asudă din greu, în fiecare zi, pentru a îmbunătăți condiția fizică a jucătorilor, pentru a exersa pase și scheme și cât tremură pentru fiecare punct obținut.

    Analogia cu fotbalul se oprește aici, în primul rând pentru că în școlile de cartier și în școlile de la țară nu are loc nici o selecție. Toți elevii merită respect și ca atare, profesorul trebuie să-și dedice eforturile progresului fiecăruia dintre ei.  Și dacă nu au talent la matematică, ce să facă profesorul? Să-l retrogradeze în liga inferioară? Nu, trebuie să lucreze cu el, să se chinuie să-l treacă pragul acelui minim admis și să vadă până unde pot ajunge cu multă implicare.

    Menirea învățământului de masă nu este acela de a  fi preocupat doar de elite, ci de toți elevii. Fiecare copil al națiunii trebuie să-și asigure un viitor. „Când statul nu plătește profesorii, copiii sunt cei care vor plăti.”,spune Guy Bedos. În acest caz, de plătit ar avea tot acei elevi care au nevoie de mai mult sprijin.  Nu-i așa că aplauzele produc idei „mărețe”?

Leave a Reply

Your email address will not be published.
Required fields are marked *