Eseu despre educatie

Eseu despre educatie

Eseu despre educatie

Educatia este o temă care iscă discuții tot mai aprinse,  lucru încurajator pentru mulți compatrioți,  și de ce nu, chiar pentru viitorul națiunii.  Dacă este educația o necesitate sau o pacoste ne lămurește Victor Hugo: „ Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm.”  Sunt cuvinte care exprimă foarte limpede esența umanității: transmiterea bogăției spirituale de la o generație la alta. Fiecare părinte, fiecare națiune își canalizează eforturile în vederea acestui țel. Acest eseu despre educatie poate fi un punct de plecare pentru o discuție mai largă.

Dincolo de acțiunile dictate de instinctul de supraviețuire, omul și-a înfrumusețat viața potrivit vremurilor în care trăia: a pictat scene de vânătoare pe stâncile peșterilor,  a decorat vasele de lut din gospodărie, a ridicat catedrale impresionante, a realizat sau admirat opere de artă etc. Curiozitatea, inteligența și năzuința spre mai bine au împins omenirea spre ceea ce este astăzi: un produs al educatiei.

Avantajele persoanei educate

Când vorbim despre educatie este foarte important să înțelegem că nu se face numai în grădinițe, școli, universități.  Familia are un rol definitoriu. De exemplu, la grădiniță nu se pot obține rezultate remarcabile dacă preșcolarul nu vorbește, nu merge în două picioare  ș.a.m.d.

Sau, în primele zile din gimnaziu , elevul trebuie să stăpânească scrisul, citirea conștientă, cele patru operații matematice,  citirea unei hărți, dar și regulile de comportare civilizată în școală, pe stradă, deprinderi de igienă personală etc. La toate aceste acumulări cei de acasă au contribuit oferind copilului un model potrivit de imitat. De asemenea, au oferit sprijin la efectuarea temelor, siguranță emoțională,  sfaturi izvorâte din experiența de viață a celor mari etc. Familia are un rol complementar, adică educația oferită aici  o completează pe cea primită în instituțiile de învățământ.  Am vorbit de multe ori despre beneficiile igienei personale cu elevii mei, am aplicat la școală regulile corespunzătoare (spălarea pe mâini de câte ori este nevoie). Am stabilit termene pentru cei care mai puteau îndrepta câte ceva ( de exemplu, unghii mai puțin îngrijite).  Cu toate acestea, dacă deprinderile nu erau exersate și acasă, lucrurile nu se schimbau.

De ce este bine să fii educat? Sunt convinsă, nu trebuie să citești neapărat un eseu despre educatie  ca să găsești răspunsul. Pentru că te descurci mai ușor în viață, pentru că nimeni nu-ți poate lua ceea ce știi.  Doar îndrăzneala pozitivă, încrederea  și perseverența nu pot deschide toate ușile.  Gândește-te numai la exemplul lui Donald Trump. La începutul anilor 90 a înregistrat un eșec financiar răsunător datorită crizei din piața imobiliarelor. A ajuns foarte aproape de faliment. Educația excelentă de care a avut parte, tenacitatea și pasiunea sa au fost ingredientele celei mai spectaculoase  reveniri financiare din istoria omenirii, înscrisă chiar în Cartea recordurilor.

 Ce poate face un om educat (câteva exemple, cu siguranță poți completa această listă):

  • câștigă mai mult;
  • este mai sănătos;
  • se descurcă mai bine în orice situație;
  • insuflă copiilor săi valorile autentice;
  • se bucură de încredere în sine;
  • învață mai mult din greșeli;
  • are mai multe oportunități.

Statutul celor care fac educatie

1.Familia și comunitatea

Într-un eseu despre educatie nu putem ocoli persoanele care-și asumă rolul de educator. Voluntar, involuntar, acest rol îl joacă adulții din familie și chiar frații mai mari. Puterea exemplului și afecțiunea investesc membrii  familiei cu rolul de educator. Nu este o calificare obținută prin studiu, ci impusă de legile firii. Mare atenție deci, nu strică să te informezi în acest sens. Poți să observi modul în care sunt crescuți copiii pregătiți pentru viață. Părinții decodifică celor mici mesajele primite din partea școlii, dar și a comunității. Ei explică de ce situația x nu aduce nimic bun, de ce este potrivit să urmezi exemplul lui Tudorică.

     Leon Magdan ne predă o lecție foarte frumoasă despre ce înseamnă a fi un părinte înțelept în textul „Răsplata”. Un sătean foarte harnic își învață fiul leneș valoarea adevărului și satisfacția muncii. Fiul dorește o pereche nouă de ghete. Tatăl condiționează îndeplinirea acestei dorințe de un mic ajutor în gospodărie. Fiul va trebui să vânture grâul din pod . Odrasla se tolănește în pod pe un braț de fân și fuge apoi să ceară banii pentru ghete. Tatăl îl mustră. Fiul nedumerit urcă din nou și pândește mișcările tatălui care își vedea liniștit de treburi. După o jumătate de ceas a coborât și a repetat cererea. Acum tatăl se supără acuzându-l de lene și minciună. Mânat de dorința sa, băiatul vântură  grâul și descoperă acolo o pereche  de ghete, exact așa cum voia. Rușinat, și-a terminat sarcina și a muncit apoi alături de părintele său simțind  acum că merită darul primit.

2.Sistemul de învățământ

Familia oferă sprijin individului pe parcursul întregii vieți, pe când ceilalți educatori au un rol pasager și cu atât mai dezbătut. În vremurile pe care le trăim, educatorii din instituțiile de învățământ nu se mai bucură, vorbind la modul general, de respectul de care se bucurau altădată. Medaliile obținute de elevi la concursurile internaționale au devenit o obișnuință. Devotamentul dascălilor care-și fac meseria în condiții din ce în ce mai grele este de la sine înțeles. Captează mai mult atenția dereglările de comportament ale profesorilor, mediatizate intens și nu întotdeauna sancționate pe măsură. Este o categorie profesională constant luată la țintă (uneori pe bună dreptate, dar alteori nu).

Mi-aduc aminte o conversație la care am participat cu mulți ani în urmă, să tot fie vreo două decenii.  Cineva a reacționat extrem de surprinzător aflând că sunt profesor. Mi-a spus, cu mult entuziasm ce-i drept, că am o meserie atât de nobilă încât n-ar mai trebui să am pretenții la un venit lunar. Chiar așa să fie? Profesorii se hrănesc numai cu satisfacții profesionale?

Ce presupune o educatie completă

Pentru mine, educația completă este cea care valorifică potențialul copiilor. Ea le oferă condițiile necesare pentru a-și descoperi chemarea, pentru a face ce sunt interesați și pot ei mai bine să facă. Este extraordinar să te trezești în fiecare dimineață nerăbdător să mergi la birou sau în atelier pentru a realiza ce dorești. Nu contează ce faci, design vestimentar, consulți pacienți sau văruiești, orice muncă este utilă și îți poate înnobila viața. Îți poți imagina un Michelangelo negustor? Sau un Elvis frizer? Ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi ar putea munci cu pasiune și talent?

În sistemul nostru de educatie elevii nu au ocazia de a proba activități. În condițiile în care bazinele de înot, de exemplu, sunt atât de puține, cine știe câte talente se risipesc? Dacă la școală teoria domină orarul, cum poate ști un elev dacă ar fi mai priceput la mașina de cusut sau la strung?  Școlile profesionale sunt din nou la începuturi, iar meseria, din păcate,  se învață cu creta, la tablă.

O educatie completa nu înseamnă un maldăr de formule pe care elevii nu le învață niciodată sau le uită foarte repede. Școala trebuie să formeze caractere, să cultive o mentalitate care să respecte natura și semenii, care să urmeze principiile unei vieți sănătoase. Școala ar trebui să ofere oportunitatea de a învăța cu plăcere ceea ce te interesează. De ce un stilist dă examen de matematică la bacalaureat, n-am să înțeleg niciodată. Ce legătură are meseria lui cu limitele și integralele? Aceste noțiuni nu țin de cultura generală. Să-i lăsăm pe cei cu inteligență logică să aprofundeze teoreme și formule, pe cei cu inteligență muzicală să cânte ș.a.m.d.

Eseu despre educatie: concluzii

Cunoscutul scriitor Dan Brown spune : „Totul este posibil. Imposibilul cere doar mai mult timp.” Să sperăm că educația va oferi fiecărui individ tot ce are nevoie în cel mai scurt timp. Educația și nu numai ea! Procentual, România înregistrează o creștere a migrației de 7,3% anual, fiind pe locul al doilea după Siria. Același raport al ONU, precizat în articolul Adevărul ,stabilește că avem peste 3,4 milioane de români în diaspora. Este timpul să schimbăm ceva!

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.
Required fields are marked *