Analfabetism-  o cale de întoarcere înapoi, în viitor

Analfabetism- o cale de întoarcere înapoi, în viitor

Un diagnostic de analfabetism

Un alt motiv de adâncă reflecție revine în actualitate odată cu publicarea raportului OECD-ului ( Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). România ocupă locul secund în Europa în privința unui analfabetism mai puțin evident, dar letal pentru viitorul unei națiuni: analfabetismul funcțional.

Ai mai auzit probabil aceste cuvinte rostite de diverși invitați pe la emisiuni  TV sau radio sau le-ai citit prin articole. Dincolo de opinii diverse sau voci care seamănă cu dangăte furibunde, rămâne un fapt dureros. Copiii care citesc un text fără a pricepe câte ceva din el ilustrează diagnosticul de analfabetism funcțional. Deși cunosc literele și pot parcurge un text, absolut niciun mesaj nu răzbate dintre rândurile citite.

Raportul mai sus amintit indică faptul că 40% dintre elevii în vârstă de 15 ani din România sunt analfabeți funcționali, iar 38% nu pot realiza raționamente științifice simple sau nu-și pot explica cele mai banale fenomene ale naturii. Da, și ce ne privește pe noi?… ar întreba unii.  Aș spune că ne interesează pe toți pe mâinile cui se află viitorul nostru. Nu ne dorim compatrioți care nu știu în ce țară s-au născut, pe ce planetă trăiesc  sau de ce votează. Un sistem educațional falimentar în multe privințe ne conduce spre neștiința și insalubritatea evului mediu.

Cauze

Deși produce medalii la olimpiadele internaționale, învățământul românesc este departe de performanță.  Câteva rezultate remarcabile nu pot compensa miile de rebuturi școlare. Știu, sună brutal, dar este un adevăr care trebuie privit cu luciditate și îndrăzneală. Învățământul de masă, cel care trebuie să ajute majoritatea copiilor să-și atingă potențialul, îi sprijină doar pe cei cu un coeficient de inteligență de la mediu în sus și crescuți în familii de intelectuali sau cu posibilități financiare.  Să mai crezi în egalitatea de șanse?

Pe scurt, iată câteva aspecte care favorizează analfabetismul:

  • grădinița nu este obligatorie;
  • sistemul de notare din ciclul primar nu încurajează performanța;
  • programe încărcate ;
  • familiile care nu oferă suportul necesar școlarilor;
  • resursele materiale în suferință;
  • birocrația sufocantă;
  • obligativitatea promovării clasei pregătitoare și clasei I indiferent de rezultatele înregistrate;
  • marginalizarea profesorilor;
  • absența unui sistem realist și bine structurat care să sprijine școlarii în dificultate.

Regândirea educației

Situația în care ne aflăm impune schimbări. Este mare nevoie de o altă viziune asupra educației.  Ministerul educației ar trebui scos din sfera intereselor politice. Mi-aș dori miniștri responsabili, care provin din sistem și nu sunt aserviți intereselor de partid.

Educația a fost prea mult timp privită de sus și acum culegem roadele acestei atitudini. Mulți tineri se îndreaptă spre un viitor incert, la munci solicitante și prost plătite sau pleacă unde văd cu ochii ca să scape de un stat care-și disprețuiește cetățenii. Numărul capetelor capabile să asigure un viitor decent este în scădere.

Cultivând ignoranța, ne asigurăm un viitor care ne întoarce spre valorile unor vremuri de mult apuse.  Inchiziția îi  va arde pe rug pe cei care vor putea calcula fără mijloace electronice sau vor citi cărți. Bolnavii vor fi tratați de vraci cu diplome în spitale insalubre. Funcționari plictisiți se vor răsti în continuare la românii aflați în fața ghișeelor. Asta ne dorim?

Analfabetul viitorului  nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă.- Alvin Toffler

Leave a Reply

Your email address will not be published.
Required fields are marked *